Despăgubiri de 5.000 de euro pentru un bărbat care s-a plâns la CEDO că partenera sa de afaceri i-a vândut apartamentul, iar instanţele naţionale nu i-au făcut dreptate
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea în cauza Prutean vs. Republica Moldova. Potrivit circumstanţelor cauzei, în anul 201, reclamantul a iniţiat o acţiune civilă în instanţa de judecată (cu privire la recunoaşterea nulităţii actelor juridice şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil), împotriva partenerei sale de afaceri, care vânduse unui terţ apartamentul reclamantului, în lipsa împuternicirilor cu acest drept.
Judecătoria Buiucani a admis acţiunea reclamantului şi a anulat tranzacţia de vânzare-cumpărare a apartamentului reclamantului. Curtea de Apel Chişinău a menţinut acea hotărâre. Ulterior, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de recurs a părţii adverse şi a casat hotărârile instanţelor inferioare. Instanţa supremă a reexaminat cauza în şedinţă închisă şi fără citarea părţilor, dând o nouă interpretare circumstanţelor cauzei şi declaraţiilor unui martor, iar în cele din urmă a pronunţat o hotărâre nouă prin care a respins acţiunea reclamantului, scrie Bizlaw.md.
După comunicarea cererii, în vederea remedierii încălcării dreptului reclamantului, Guvernul a iniţiat o procedură de revizuire în faţa Curţii Supreme de Justiţie, care a fost soluţionată – în cele din urmă – în favoarea reclamantului, cu reţinerea cauzei civile în procedura Curţii Supreme de Justiţie pentru examinarea recursului împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău în alt complet de judecată. În prezent, cauza civilă este pendinte în faţa instanţelor naţionale de judecată. Totodată, în cadrul unei cauze penale, partenera de afaceri a reclamantului (care înstrăinase apartamentul acestuia în 2012) a fost recunoscută vinovată de comiterea escrocheriei în privinţa reclamantului.
Invocând prevederile Articolului 6 § 1 din Convenţie şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, reclamantul a pretins că nu ar fi beneficiat de un proces echitabil în faţa Curţii Supreme de Justiţie. În particular, el a invocat încălcarea dreptului său de proprietate din cauza deciziei Curţii Supreme de Justiţie.
Guvernul a susţinut că reclamantul pierduse statutul de victimă în rezultatul adoptării hotărârii Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2019 şi al recunoaşterii exprese a încălcării drepturilor sale în baza prevederilor Convenţiei.
Curtea a notat că, deşi Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut încălcarea drepturilor reclamantului în baza Articolului 6 § 1 din Convenţie şi a Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie ca urmare a adoptării deciziei sale din 17 septembrie 2014, aceasta a eşuat să acorde reclamantului despăgubiri pentru încălcarea constatată.
Prin urmare, Curtea a acordat reclamantului 3.500 de euro pentru prejudiciul moral şi 1.500 de euro pentru costuri şi cheltuieli.
Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcţia agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova.
