Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: De ieri lumea se află într-o altă realitate
De ieri, lumea se află într-o altă realitate. Astfel a comentat Marko Şevcenko, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, decizia Kremlinului de a recunoaşte „independenţa” republicilor secesioniste din estul Ucrainei şi de a-şi consolida oficial prezenţa militară acolo, transmite IPN.
„Începând de ieri, binecunoscuta memă «Их там нет» (Ei nu sunt acolo) nu mai este valabilă, întrucât Rusia a decis în mod oficial să introducă armata în regiunile temporar ocupate din estul Ucrainei. Până acum această ocupare a fost hibridă, nedeclarată în mod oficial de Kremlin”, a declarat ambasadorul în cadrul unei dezbateri IPN la acest subiect.
„Acum această nouă realitate este analizată şi la Kiev, şi în capitalele occidentale. Noaptea trecută preşedintele Ucrainei, domnul Zelenski, s-a adresat către ucraineni cu un mesaj în care a subliniat că Ucraina nu recunoaşte această decizie făcută publică de către Rusia. Ucraina consideră că aceasta este o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre”, a relevat diplomatul.
„Desigur, nu toate detaliile ne sunt cunoscute în acest moment. Nu ştim deocamdată ce se va întâmpla în Duma de Stat şi în Consiliul Federaţiei Ruse, unde astăzi vor fi examinate şi supuse votului documentele privind recunoaşterea aşa-ziselor republici populare Doneţk şi Luhansk. Nu ştim deocamdată în ce frontiere sunt recunoscute de către Rusia. Pentru că unii spun că (graniţa va trece) pe frontiere de facto, sau cum i se mai spune, pe liniile de contact, alţii spun că aceste aşa-zise republici vor fi recunoscute în frontierele lor declarate, asta înseamnă inclusiv (teritorii) ce nu sunt sub ocupaţie rusească”, a spus Marko Şevcenko, adăugând că la Kiev toate aceste evoluţii sunt urmărite cu foarte mare atenţie pentru elaborarea unui plan de acţiuni corespunzător.
Cu toată gravitatea sa, acest scenariu a fost de aşteptat, crede directorul Institutului directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Victor Juc. „Acum pentru Ucraina se deschid noi posibilităţi pentru a-şi reseta dezvoltarea. Este clar, Ucraina nu poate să-şi întoarcă pe cale armată cele două teritorii. Ucraina este deja dezlegată de îndeplinirea înţelegerilor de la Minsk, în special cele ce vizează alegeri locale, reforma constituţională, extinderea spaţiului economic şi social. Ucraina trebuie acum să-şi păstreze calmul şi să nu se lase provocată, pentru că altfel riscă să se lase antrenată într-un război de amploare”, spune Victor Juc. Potrivit lui, atacurile hibride, în special asupra potenţialului economic al ţării, deja au făcut Ucrainei un rău mai mare decât o potenţială invazie militară.
Ceea ce întâmplă acum în Ucraina este scenariul Abhaziei şi Osetiei de Sud în derulare, a comentat politologul Dionis Cenuşa. „Urmează ani grei de negociere între Kiev şi regiunile separatiste. Dar, ca şi în cazul regiunilor separatiste georgiene, cred că Rusiei nu îi va reuşi să obţină foarte multe din acest act de recunoaştere”, a opinat el, sugerând că niciun alt stat „solid” nu se va alătura deciziei.
Dezbaterea intitulată „Solicitările Ucrainei către Occident vs. scenariile Moscovei” este ediţia a 225-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, un proiect implementat de IPN cu susţinerea Fundaţiei Hanns Seidel.
„Acum această nouă realitate este analizată şi la Kiev, şi în capitalele occidentale. Noaptea trecută preşedintele Ucrainei, domnul Zelenski, s-a adresat către ucraineni cu un mesaj în care a subliniat că Ucraina nu recunoaşte această decizie făcută publică de către Rusia. Ucraina consideră că aceasta este o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării noastre”, a relevat diplomatul.
„Desigur, nu toate detaliile ne sunt cunoscute în acest moment. Nu ştim deocamdată ce se va întâmpla în Duma de Stat şi în Consiliul Federaţiei Ruse, unde astăzi vor fi examinate şi supuse votului documentele privind recunoaşterea aşa-ziselor republici populare Doneţk şi Luhansk. Nu ştim deocamdată în ce frontiere sunt recunoscute de către Rusia. Pentru că unii spun că (graniţa va trece) pe frontiere de facto, sau cum i se mai spune, pe liniile de contact, alţii spun că aceste aşa-zise republici vor fi recunoscute în frontierele lor declarate, asta înseamnă inclusiv (teritorii) ce nu sunt sub ocupaţie rusească”, a spus Marko Şevcenko, adăugând că la Kiev toate aceste evoluţii sunt urmărite cu foarte mare atenţie pentru elaborarea unui plan de acţiuni corespunzător.
Cu toată gravitatea sa, acest scenariu a fost de aşteptat, crede directorul Institutului directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Victor Juc. „Acum pentru Ucraina se deschid noi posibilităţi pentru a-şi reseta dezvoltarea. Este clar, Ucraina nu poate să-şi întoarcă pe cale armată cele două teritorii. Ucraina este deja dezlegată de îndeplinirea înţelegerilor de la Minsk, în special cele ce vizează alegeri locale, reforma constituţională, extinderea spaţiului economic şi social. Ucraina trebuie acum să-şi păstreze calmul şi să nu se lase provocată, pentru că altfel riscă să se lase antrenată într-un război de amploare”, spune Victor Juc. Potrivit lui, atacurile hibride, în special asupra potenţialului economic al ţării, deja au făcut Ucrainei un rău mai mare decât o potenţială invazie militară.
Ceea ce întâmplă acum în Ucraina este scenariul Abhaziei şi Osetiei de Sud în derulare, a comentat politologul Dionis Cenuşa. „Urmează ani grei de negociere între Kiev şi regiunile separatiste. Dar, ca şi în cazul regiunilor separatiste georgiene, cred că Rusiei nu îi va reuşi să obţină foarte multe din acest act de recunoaştere”, a opinat el, sugerând că niciun alt stat „solid” nu se va alătura deciziei.
Dezbaterea intitulată „Solicitările Ucrainei către Occident vs. scenariile Moscovei” este ediţia a 225-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, un proiect implementat de IPN cu susţinerea Fundaţiei Hanns Seidel.
