Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
Retrospectiva politică a anului 2021
Cum a fost anul 2021? Este întrebarea la care mulţi dintre noi caută un răspuns în prima zi din noul an. Pentru o concluzie mai obiectivă, TVR Moldova a pregătit retrospective pe mai multe domenii. Pentru că anul trecut a fost anul în care cetăţenii au votat pentru schimbarea guvernării, vom începe cu retrospectiva politică.
2021 a prins Republica Moldova pe picior de criză politică, criză care era la un pas de a se transforma în una constituţională. La început de an, Guvernul de la Chişinău era condus de un premier interimar, după ce Ion Chicu îşi anunţase demisia. După lungi contemplări şi ezitări, preşedintele Maia Sandu a desemnat-o în funcţia de premier pe Natalia Gavriliţa, care în 2019 a fost ministru de Finanţe în Guvernul Sandu.
Maia Sandu: „Am luat decizia astăzi să înaintez drept candidat la funcţia de prim-ministru pe Natalia Gavriliţă. Este un om în care am încredere”.
Însă Maia Sandu a recunoscut că înaintase candidatul la funcţia de premier nu pentru a fi ales, ci pentru a face un prim pas către declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Asta era soluţia şefului statului pentru depăşirea crizei politice. Aşa că Natalia Gavriliţia propusă la funcţia de premier nu a fost susţinută nici măcar de Partidul Acţiune şi Solidaritate pe care Maia Sandu l-a condus înainte de a deveni şef de stat. După prima încercare eşuată de a alege un premier, se activizează toate partidele politice care vin cu propriii candidaţi la şefia Guvernului. Socialiştii o propun pe Mariana Durleşteanu - fost ministru al finanţelor pe vremea guvernării comuniştilor.
IGOR DODON, lider PSRM: „Este vorba de o persoană care e capabilă să gestioneze un Guvern de tranziţie până la declanşarea anticipatelor. 07,14
BETA Iar cei de la PPDA îl înaintează la funcţia de premier pe liderul lor, Andrei Năstase”.
ALEXANDRU SLUSARI, vicepreşedinte PPDA: „Noi venim, deputaţii Platforma DA, cu candidatura domnului Andrei Năstase pentru funcţia de prim-ministru”.
Însă niciunul dintre cei doi candidaţi nu mai ajunge să-şi prezinte programul de guvernare. La scurt timp, Mariana Durleşteanu se retrage chiar dacă avea susţinerea majorităţii parlamentare, iar candidatura lui Andrei Năstase nici nu este luată în calcul. Preşedintele Maia Sandu vine cu propriul candidat al cărui nume nici nu se vehicula în culisele scenei politice de la Chişinău.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Am decis să-l înaintez pe domnul Igor Grosu”.
Nici acest candidat nu a fost susţinut de parlamentari, iar în noile condiţii, preşedintele Maia Sandu avea pentru prima oară mână liberă pentru a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Este sesizată Curtea Constituţională, iar şeful statului semnează decretul de dizolvare a legislativului. Sunt anunţate alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Se dă o mare bătălie electorală, iar partidele se întrec în promisiuni. Rezultatele îi iau pe mulţi prin surprindere când scrutinul aduce o majoritate covârşitoare Partidului Acţiune şi Solidaritate.
SERGIU LITVINENCO, ministrul justiţiei: „Noi înţelegem foarte bine că acest vot este un mandat de mare încredere şi conştientizăm foarte mult că trebuie să muncim enorm pentru a face faţă aşteptărilor cetăţenilor”.
Alegerile anticipate din iulie aduc în Parlamentul de la Chişinău 101 de deputaţi noi şi nu prea. La scurt timp, rezultatele alegerilor sunt validate, iar noul Parlament este constituit în mod legal.
DOMNICA MANOLE, preşedintele Curţii Constituţionale: „PAS cu 63 de mandate, BECS cu 32 de mandate. Partidul ŞOR cu 6 mandate”.
PAS a mai avut nevoie de doar câteva mandate pentru a obţine o majoritate constituţională în Parlament. Însă chiar şi aşa, avea numărul necesar de deputaţi pentru a începe reformele promise în campania electorală. Mai întâi e numit un nou preşedinte al Parlamentului, funcţie care îi revine lui Igor Grosu, liderul partidului de guvernământ. Aşadar, în noul parlament se regăsesc doar trei forţe politice, contrar prognozelor experţilor şi sondajelor de opinie. Nu au trecut pragul electoral mai multe partide care aspirau să intre în legislativ. Astfel, liderii unora dintre ele îşi dau demisia în lanţ.
ANATOL ŞALARU, lider PUN: „Chirtoacă şi-a dat demisia, Andrei Năstase şi-a dat demisia, până şi Dodon şi-a dat demisia, Candu şi-a dat demisia, Filip şi-a dat demisia”.
Noua majoritate parlamentară se arată determinată să lucreze pentru cetăţeni. Din momentul constituirii Parlamentului de legislatura a XI-a, deputaţii s-au întrunit în 25 de şedinţe plenare, comparativ cu doar 10 câte au fost anul trecut.
NUMĂRUL ŞEDINŢELOR PLENARE
2021: 25 de şedinţe plenare
2020: 10 şedinţe plenare
Nu trec nici două săptămâni şi în Republica Moldova este învestit un Guvern în frunte cu Natalia Gavriliţa. Se întâmpla la mai bine de 8 luni după retragerea fostului şef al executivului. Noul premier a declarat că în capul mesei va sta legea, iar prioritatea zero a Guvernului va fi lupta anticorupţie.
NATALIA GAVRILIŢA, prim-ministrul Republicii Moldova: „Acest Guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furturi, nu va împărţi banii publici cu procent, nu va crea companii abonate la achiziţii, nu va privatiza pentru feciori proprietăţile statului şi nu va proteja escrocii, bandiţii care vor jecmăni oamenii acestei ţări”.
În plus, Natalia Gavriliţa a venit cu o garnitură guvernamentală care numără 15 miniştri după divizarea domeniilor ministeriale. Cu un parlament resetat şi un guvern reformat, Republica Moldova iese din izolarea internaţională în care s-a aflat mai bine de doi ani.
Toate uşile din exterior se deschid, iar decizia basarabenilor de a alege calea occidentală ajunge până şi la urechile preşedintelui american, Joe Biden.
JOE BIDEN, preşedintele SUA: „Adevărul este că lumea democratică este peste tot.Trăieşte în mândrii moldoveni care au obţinut o victorie majoră pentru forţele democraţiei, pentru mandatul de a combate corupţia, pentru a construi o economie mai incluzivă”.
Noua guvernare de la Chişinău asumată integral de PAS promite la propriu şi la figurat "vremuri bune". Prima schimbare este cursul politicii externe a Republicii Moldova. Toate privirile se îndreaptă spre vest, iar intergrarea europeană devine obiectiv prioritar. Întreaga comunitate UE a recunoscut iniţiativa lansată de Trio Asociat - Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, de a avansa ireversibil pe calea europeană. Acest lucru a fost scris negru pe alb şi se regăseşte în declaraţia aprobată la Summit-ul Parteneriatului Estic care s-a desfăşurat în decembrie, la Bruxelles. Europenii oferă ajutoare importante, şi acest lucru s-a văzut imediat ce Republica Moldova a intrat în criză energetică.
URSULA VON DER LEYEN, preşedintele Comisiei Europene: „Am avut în ultimele săptămâni, luni discuţii intense, întrevederi, apeluri, în special, despre aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova. Am anunţat un pachet de urgenţă pentru a intensifica sprijinul pentru Republica Moldova. Oferim 60 de milioane de euro pentru a reduce impactul preţurilor la gaze asupra celor mai vulnerabile persoane din Republica Moldova”.
O susţinere consistentă oferă şi autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele României, Klaus Iohannis salută viteza accelerată cu care se mişcă Republica Moldova spre Uniunea Europeană.
KLAUS IOHANNIS, preşedintele României: „Avem o administraţie acum care este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte mai repede în direcţia Uniunii Europene şi solicitarea mea este în sensul să dăm şansa celor care vor mai mult să facă mai mult”.
Şi analiştii politici au remarcat schimbările radicale din Republica Moldova care au avut loc în 2021. Ei spun că a fost anul promisiunilor şi speranţelor şi că acum a venit timpul ca noua guvernare să se ţină de cuvânt.
NICOLAE NEGRU, editorialist Ziarul Naţional: Acum la sfârşit de an noi încă nu avem claritatea necesară dacă lucrurile s-au pornit într-adevăr, dacă această guvernare va reuşi. Am vrea şi noi ă trăim mai bine, să ne integrăm în UE, să avem relaţii bune cu România. Ne bucură aceste documente semnate cu România, această foaie de parcurs privind apropierea dintre cele 2 maluri ale Prutului. Dar ne aflăm abia la început. E o speranţă plăpândă şi să vedem dacă se va dezvolta pe parcursul anului viitor”.
Aşadar, şi noul an ar putea fi la fel de plin de provocări politice, iar societatea va fi cu ochii pe acţiunile autorităţilor, care au promis dezvoltarea Republicii Moldova confom nevoilor cetăţenilor.
Maia Sandu: „Am luat decizia astăzi să înaintez drept candidat la funcţia de prim-ministru pe Natalia Gavriliţă. Este un om în care am încredere”.
Însă Maia Sandu a recunoscut că înaintase candidatul la funcţia de premier nu pentru a fi ales, ci pentru a face un prim pas către declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Asta era soluţia şefului statului pentru depăşirea crizei politice. Aşa că Natalia Gavriliţia propusă la funcţia de premier nu a fost susţinută nici măcar de Partidul Acţiune şi Solidaritate pe care Maia Sandu l-a condus înainte de a deveni şef de stat. După prima încercare eşuată de a alege un premier, se activizează toate partidele politice care vin cu propriii candidaţi la şefia Guvernului. Socialiştii o propun pe Mariana Durleşteanu - fost ministru al finanţelor pe vremea guvernării comuniştilor.
IGOR DODON, lider PSRM: „Este vorba de o persoană care e capabilă să gestioneze un Guvern de tranziţie până la declanşarea anticipatelor. 07,14
BETA Iar cei de la PPDA îl înaintează la funcţia de premier pe liderul lor, Andrei Năstase”.
ALEXANDRU SLUSARI, vicepreşedinte PPDA: „Noi venim, deputaţii Platforma DA, cu candidatura domnului Andrei Năstase pentru funcţia de prim-ministru”.
Însă niciunul dintre cei doi candidaţi nu mai ajunge să-şi prezinte programul de guvernare. La scurt timp, Mariana Durleşteanu se retrage chiar dacă avea susţinerea majorităţii parlamentare, iar candidatura lui Andrei Năstase nici nu este luată în calcul. Preşedintele Maia Sandu vine cu propriul candidat al cărui nume nici nu se vehicula în culisele scenei politice de la Chişinău.
MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Am decis să-l înaintez pe domnul Igor Grosu”.
Nici acest candidat nu a fost susţinut de parlamentari, iar în noile condiţii, preşedintele Maia Sandu avea pentru prima oară mână liberă pentru a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Este sesizată Curtea Constituţională, iar şeful statului semnează decretul de dizolvare a legislativului. Sunt anunţate alegeri parlamentare anticipate pe 11 iulie. Se dă o mare bătălie electorală, iar partidele se întrec în promisiuni. Rezultatele îi iau pe mulţi prin surprindere când scrutinul aduce o majoritate covârşitoare Partidului Acţiune şi Solidaritate.
SERGIU LITVINENCO, ministrul justiţiei: „Noi înţelegem foarte bine că acest vot este un mandat de mare încredere şi conştientizăm foarte mult că trebuie să muncim enorm pentru a face faţă aşteptărilor cetăţenilor”.
Alegerile anticipate din iulie aduc în Parlamentul de la Chişinău 101 de deputaţi noi şi nu prea. La scurt timp, rezultatele alegerilor sunt validate, iar noul Parlament este constituit în mod legal.
DOMNICA MANOLE, preşedintele Curţii Constituţionale: „PAS cu 63 de mandate, BECS cu 32 de mandate. Partidul ŞOR cu 6 mandate”.
PAS a mai avut nevoie de doar câteva mandate pentru a obţine o majoritate constituţională în Parlament. Însă chiar şi aşa, avea numărul necesar de deputaţi pentru a începe reformele promise în campania electorală. Mai întâi e numit un nou preşedinte al Parlamentului, funcţie care îi revine lui Igor Grosu, liderul partidului de guvernământ. Aşadar, în noul parlament se regăsesc doar trei forţe politice, contrar prognozelor experţilor şi sondajelor de opinie. Nu au trecut pragul electoral mai multe partide care aspirau să intre în legislativ. Astfel, liderii unora dintre ele îşi dau demisia în lanţ.
ANATOL ŞALARU, lider PUN: „Chirtoacă şi-a dat demisia, Andrei Năstase şi-a dat demisia, până şi Dodon şi-a dat demisia, Candu şi-a dat demisia, Filip şi-a dat demisia”.
Noua majoritate parlamentară se arată determinată să lucreze pentru cetăţeni. Din momentul constituirii Parlamentului de legislatura a XI-a, deputaţii s-au întrunit în 25 de şedinţe plenare, comparativ cu doar 10 câte au fost anul trecut.
NUMĂRUL ŞEDINŢELOR PLENARE
2021: 25 de şedinţe plenare
2020: 10 şedinţe plenare
Nu trec nici două săptămâni şi în Republica Moldova este învestit un Guvern în frunte cu Natalia Gavriliţa. Se întâmpla la mai bine de 8 luni după retragerea fostului şef al executivului. Noul premier a declarat că în capul mesei va sta legea, iar prioritatea zero a Guvernului va fi lupta anticorupţie.
NATALIA GAVRILIŢA, prim-ministrul Republicii Moldova: „Acest Guvern nu va fura, nu va crea legi care să permită furturi, nu va împărţi banii publici cu procent, nu va crea companii abonate la achiziţii, nu va privatiza pentru feciori proprietăţile statului şi nu va proteja escrocii, bandiţii care vor jecmăni oamenii acestei ţări”.
În plus, Natalia Gavriliţa a venit cu o garnitură guvernamentală care numără 15 miniştri după divizarea domeniilor ministeriale. Cu un parlament resetat şi un guvern reformat, Republica Moldova iese din izolarea internaţională în care s-a aflat mai bine de doi ani.
Toate uşile din exterior se deschid, iar decizia basarabenilor de a alege calea occidentală ajunge până şi la urechile preşedintelui american, Joe Biden.
JOE BIDEN, preşedintele SUA: „Adevărul este că lumea democratică este peste tot.Trăieşte în mândrii moldoveni care au obţinut o victorie majoră pentru forţele democraţiei, pentru mandatul de a combate corupţia, pentru a construi o economie mai incluzivă”.
Noua guvernare de la Chişinău asumată integral de PAS promite la propriu şi la figurat "vremuri bune". Prima schimbare este cursul politicii externe a Republicii Moldova. Toate privirile se îndreaptă spre vest, iar intergrarea europeană devine obiectiv prioritar. Întreaga comunitate UE a recunoscut iniţiativa lansată de Trio Asociat - Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, de a avansa ireversibil pe calea europeană. Acest lucru a fost scris negru pe alb şi se regăseşte în declaraţia aprobată la Summit-ul Parteneriatului Estic care s-a desfăşurat în decembrie, la Bruxelles. Europenii oferă ajutoare importante, şi acest lucru s-a văzut imediat ce Republica Moldova a intrat în criză energetică.
URSULA VON DER LEYEN, preşedintele Comisiei Europene: „Am avut în ultimele săptămâni, luni discuţii intense, întrevederi, apeluri, în special, despre aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova. Am anunţat un pachet de urgenţă pentru a intensifica sprijinul pentru Republica Moldova. Oferim 60 de milioane de euro pentru a reduce impactul preţurilor la gaze asupra celor mai vulnerabile persoane din Republica Moldova”.
O susţinere consistentă oferă şi autorităţile de la Bucureşti. Preşedintele României, Klaus Iohannis salută viteza accelerată cu care se mişcă Republica Moldova spre Uniunea Europeană.
KLAUS IOHANNIS, preşedintele României: „Avem o administraţie acum care este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte mai repede în direcţia Uniunii Europene şi solicitarea mea este în sensul să dăm şansa celor care vor mai mult să facă mai mult”.
Şi analiştii politici au remarcat schimbările radicale din Republica Moldova care au avut loc în 2021. Ei spun că a fost anul promisiunilor şi speranţelor şi că acum a venit timpul ca noua guvernare să se ţină de cuvânt.
NICOLAE NEGRU, editorialist Ziarul Naţional: Acum la sfârşit de an noi încă nu avem claritatea necesară dacă lucrurile s-au pornit într-adevăr, dacă această guvernare va reuşi. Am vrea şi noi ă trăim mai bine, să ne integrăm în UE, să avem relaţii bune cu România. Ne bucură aceste documente semnate cu România, această foaie de parcurs privind apropierea dintre cele 2 maluri ale Prutului. Dar ne aflăm abia la început. E o speranţă plăpândă şi să vedem dacă se va dezvolta pe parcursul anului viitor”.
Aşadar, şi noul an ar putea fi la fel de plin de provocări politice, iar societatea va fi cu ochii pe acţiunile autorităţilor, care au promis dezvoltarea Republicii Moldova confom nevoilor cetăţenilor.
