Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
„România în fiecare zi”. Emanoil Petruţ, vocea lui Decebal şi a lui Mihai Vitreazul din filmele istorice româneşti
Emanoil Petruţ, născut la 8 februarie 1932, în Mărăşeşti, a fost un actor român de film, radio, teatru, televiziune şi voce.
Emanoil Petruţ a copilărit şi a urmat studiile generale în oraşul natal, Mărăşeşti, iar studii liceale la Focşani, unde interpretează “roluri de compoziţie” pe scena teatrului “Pastia”. După un asemenea spectacol, susţinut la matineu, George Vraca l-a sfătuit să se facă actor. În 1948 este trimis, pe cheltuiala oraşului Mărăşeşti, la Facultatea de Teatru din Iaşi, după primul an transferându-se la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie din Bucureşti, pe care îl absolvă în 1953.
Debutează în film în 1951 (În sat la noi, regia Jean Georgescu) şi în teatru în 1952 (cu trei roluri în Nepoţii gornistului, pentru care primeşte Premiul de Stat). Între 1953 şi 1957 joacă pe scena Teatrului “ Nottara”, apoi pe cea a Teatrului Naţional, unde se şi angajează. În cei 18 ani de activitate scenică pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, interpretează peste 100 de roluri, cele mai multe principale, personajul Arbore din Apus de soare de Delavrancea, Nehludov din Învierea de Lev Tolstoi, Torvald din Nora de Ibsen, Răzvan din Răzvan şi Vidra de B. P. Haşdeu şi altele.
În film, realizează cu precădere partituri istorice, pe care le interpretează cu distincţie şi intuiţia exactă a psihologiei personajului. În 1964 primeşte Premiul Festivalului Cinematografic de la Mamaia pentru filmul Tudor (r. Lucian Bratu) iar în 1971, premiul ACIN pentru filmul Fraţii (r. Gică Gheorghe, Mircea Moldovan).
Cu un timbru inconfundabil de un mare dramatism a ajuns să fie vocea lui Decebal sau a lui Mihai Viteazul în filme istorice de mare succes semnate de Sergiu Nicolaescu.
A fost căsătorit cu Catinca Ralea, personalitate culturală remarcabilă, fata academicianului Mihai Ralea.
Debutează în film în 1951 (În sat la noi, regia Jean Georgescu) şi în teatru în 1952 (cu trei roluri în Nepoţii gornistului, pentru care primeşte Premiul de Stat). Între 1953 şi 1957 joacă pe scena Teatrului “ Nottara”, apoi pe cea a Teatrului Naţional, unde se şi angajează. În cei 18 ani de activitate scenică pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, interpretează peste 100 de roluri, cele mai multe principale, personajul Arbore din Apus de soare de Delavrancea, Nehludov din Învierea de Lev Tolstoi, Torvald din Nora de Ibsen, Răzvan din Răzvan şi Vidra de B. P. Haşdeu şi altele.
În film, realizează cu precădere partituri istorice, pe care le interpretează cu distincţie şi intuiţia exactă a psihologiei personajului. În 1964 primeşte Premiul Festivalului Cinematografic de la Mamaia pentru filmul Tudor (r. Lucian Bratu) iar în 1971, premiul ACIN pentru filmul Fraţii (r. Gică Gheorghe, Mircea Moldovan).
Cu un timbru inconfundabil de un mare dramatism a ajuns să fie vocea lui Decebal sau a lui Mihai Viteazul în filme istorice de mare succes semnate de Sergiu Nicolaescu.
A fost căsătorit cu Catinca Ralea, personalitate culturală remarcabilă, fata academicianului Mihai Ralea.
