Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:
VIDEO. Sfatul Ţării, în slujba cetăţenilor
În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni. În 1917, Basarabia era în spatele frontului Antantei, iar situaţia internă din acest teritoriu era una precară. După convocarea primei şedinţe, deputaţii Sfatului Ţării au fost puşi în situaţia de a rezolva problemele ţării. Noul organ creat trebuia să răspundă în mod operativ tuturor provocărilor care veneau atât din interiorul, cât şi din exteriorul Basarabiei.
Noii legislatori au trebuit să se orienteze operativ pentru a nu scăpa situaţia de sub control, într-un context al unei structuri statale foarte fragile.
La data de 7 decembrie 1917, a fost creat Consiliul directorilor generali al Basarabiei, din componenţa lui făcând parte 8 persoane. Primul preşedinte al Consiliului directorilor generali a fost ales Pantelimon Erhan. Astfel, construcţia statală numită Republica Democrată Moldovenească îşi construia a doua putere, cea Executivă, fapt ce avea să întărească şi mai mult autodeterminarea basarabenilor.
Ion Pelivan a fost numit director general responsabil de afaceri externe, Vladimir Cristi pentru probleme privind afacerile interne, Teodor Cojocaru a era responsabil de război şi marină. Lafinanţe a fost numit Teofil Ioncu. În total, executivul avea opt membri.
La începutul secolului XX, problema pământului era una dintre cele mai acute în tot spaţiul Imperiului Rus. Imediat după convocare, Sfatul Ţării s-a confruntat cu această problemă socială. Pe deoparte erau ţăranii care îşi doreau pământ, de cealaltă parte erau proprietarii de terenuri. Între timp, propaganda bolşevică dezlănţuise masele populare promiţându-le pământ. Una dintre principalele probleme care a fost necesar să fie rezolvată a fost cea agrară.
În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare). Decizia istorică a Sfatului Ţării a fost cea de la 27 martie 1918, privind Unirea Basarabiei cu Patria-mamă.
La data de 7 decembrie 1917, a fost creat Consiliul directorilor generali al Basarabiei, din componenţa lui făcând parte 8 persoane. Primul preşedinte al Consiliului directorilor generali a fost ales Pantelimon Erhan. Astfel, construcţia statală numită Republica Democrată Moldovenească îşi construia a doua putere, cea Executivă, fapt ce avea să întărească şi mai mult autodeterminarea basarabenilor.
Ion Pelivan a fost numit director general responsabil de afaceri externe, Vladimir Cristi pentru probleme privind afacerile interne, Teodor Cojocaru a era responsabil de război şi marină. Lafinanţe a fost numit Teofil Ioncu. În total, executivul avea opt membri.
La începutul secolului XX, problema pământului era una dintre cele mai acute în tot spaţiul Imperiului Rus. Imediat după convocare, Sfatul Ţării s-a confruntat cu această problemă socială. Pe deoparte erau ţăranii care îşi doreau pământ, de cealaltă parte erau proprietarii de terenuri. Între timp, propaganda bolşevică dezlănţuise masele populare promiţându-le pământ. Una dintre principalele probleme care a fost necesar să fie rezolvată a fost cea agrară.
În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare). Decizia istorică a Sfatului Ţării a fost cea de la 27 martie 1918, privind Unirea Basarabiei cu Patria-mamă.