ANSA comentează unele informaţii apărute în spaţiul public şi explică de ce arde ciocolata fără ca să se topească
Ciocolata este un produs de cofetărie obţinut din produse de cacao (masă de cacao triturată, cacao ulei, cacao pudră), zaharuri cu sau fără alte ingrediente precum laptele sau derivaţii de lapte, diferite feluri de nuci etc. Grăsimile vegetale, altele decât untul de cacao, pot fi utilizate la fabricarea diferitor varietăţi de ciocolată. Arderea produselor alimentare este un proces chimic firesc, iar intensitatea focului depinde de compoziţia produsului.
Ciocolata are un conţinut de grăsime de aproximativ 33-36 %. În mod normal, temperatura de topire a grăsimilor din ciocolată este în medie 31-35 oC. Încălzirea ciocolatei peste punctul de topire a grăsimilor are ca rezultat o flacără în care ard particule de grăsime, dar şi produse naturale de cacao (masă de cacao triturată, cacao pudră). La temperatura flăcării, uleiurile din compoziţia ciocolatei nu reuşesc să se topească, dar încep imediat să ardă.
În mod normal, zahărul nu arde, dar se topeşte şi se carbonizează. Pentru a crea o flacără, el are nevoie de un catalizator - în ciocolată acest rol îl au untul de cacao şi particulele solide de pudră de cacao. În acelaşi timp, zahărul accelerează procesul de ardere. În procesul de ardere se formează diferiţi compuşi, adesea având un miros neplăcut, diferit de aroma ingredientelor care intră în compoziţia sa.
Cerinţele minime de calitate care trebuie respectate la fabricarea şi/sau comercializarea produselor de cofetărie destinate consumului uman sunt specificate în reglementarea tehnică „Produse de cofetărie” aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 204 din 11.03.2009, iar conformitatea lor poate fi stabilită doar prin încercări de laborator, prin metode fizico-chimice la un laborator acreditat în domeniu.
