În R. Moldova, în ultimii opt ani subfinanţarea drumurilor a dus la degradarea lor avansată, declaraţie
Republica Moldova are o reţea foarte proastă de drumuri. Anual sunt alocate circa 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru întreţinerea drumurilor şi restabilirea celor care sunt într-o stare foarte proastă. Totodată, cel puţin 1% ar trebui să fie alocat pentru dezvoltarea şi construcţia de drumuri noi. „Nu putem în secolul 21 să avem aproape un milion de unităţi de transport şi aceeaşi infrastructură rutieră de acum 50 de ani”, a declarat Veaceslav Ioniţă, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediţiei de vineri, 8 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniţă”.
Potrivit expertului, în 2009, în Republica Moldova, 60% din drumurile naţionale erau într-o stare proastă şi foarte proastă. În stare bună şi foarte bună - 10%. În perioada 2009 - 2013 s-au întâmplat două fenomene pozitive: 1) Republica Moldova a primit suport extern pentru a construi drumuri; iar 2) autorităţile au început a da bani pentru întreţinerea drumurilor. Astfel, în 2013 Republica Moldova avea 41% drumuri bune şi 21% într-o stare deplorabilă. „După 2014, procentul drumurilor bune a scăzut de la 41% la 30%, iar procentul drumurilor rele şi foarte rele a ajuns la 47%”, a spus expertul, potrivit sursei citate.
Veaceslav Ioniţă mai declară că drumurile din Republica Moldova ar avea nevoie, doar în acest an, pentru întreţinere, de cel puţin 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei şi încă de 2 miliarde de lei pentru construcţia de altele noi. La fel, a menţionat că atunci când un drum este într-o stare foarte proastă, costurile populaţiei de deplasare cresc cu 32%. Cetăţenii sunt nevoiţi să cheltuie 4 litri de benzină sau motorină în loc de 3. De exemplu, anul trecut cheltuielile suplimentare ale posesorilor de autovehicule, din cauza drumurilor proaste, au fost de circa 4,4 miliarde de lei, sau circa 6500 de lei per familie.
Analistul economic a mai remarcat că în Republica Moldova din cauza drumurilor rele viteza medie de deplasare este foarte mică. De exemplu, dacă o maşină a parcurs anul trecut 20 de mii de km, cu viteza de 30 km/h, atunci şoferul s-a aflat suplimentar în maşină 83 de ore, faţă de 102 ore în 2009 şi 53 de ore în 2013. Totodată, a specificat că în 2022 o familie, estimativ, va rata 13 mii de lei din cauza timpului pierdut din cauza vitezei reduse şi a lipsei de la locul de muncă. La nivel de ţară veniturile ratăate din cauza drumurilor proaste se ridică la 6,5 miliarde de lei, la care se adaugă 4,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare pentru piese de schimb şi combustibil. Astfel, drumurile proaste aduc ţării şi cetăţenilor în prezent daune de 11 miliarde lei anual.
O familie, care are în posesie un autoturism, plăteşte în medie anual circa 6,7 mii de lei pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor, iar alte 20 mii de lei sunt pierderi pentru drumurile proaste. Altfel, cetăţenii R. Moldova plătesc 1 leu pentru drumuri şi 3 lei pentru că nu avem drumuri.
Un şofer, pe lângă cei 6,7 mii de lei plătiţi pentru întreţinerea drumurilor, mai achită alte 11,5 mii de lei accize şi TVA, care merg direct în bugetul de stat. Astfel povara fiscală anuală pentru un automobilist este de circa 18 mii lei, dintre care doar 1/3 merg la drumuri.
Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, autorităţile trebuie să înţeleagă că drumurile sunt o necesitate pentru dezvoltarea economică, iar sărăcia în R. Moldova este din cauza faptului că cetăţenii cheltuie enorm pentru reparaţia frecventă a maşinilor, consum suplimentar de carburanţi şi schimbul frecvent al pieselor auto.
Vorbind despre alocările pentru drumuri, raportate la PIB, economistul a declarat că până în 2009 acestea erau de 0,3%. Însă, doar pentru întreţinerea drumurilor, care sunt într-o stare foarte bună, anual trebuie alocat 1% din PIB sau 2,4 miliarde de lei. Alt 1% ar urma să fie pentru drumurile care sunt rele şi foarte rele, ca să fie aduse într-o stare bună. Şi ar mai trebui 1% ca să fie construite drumuri noi. „Republica Moldova are nevoie de o strategie, pentru cel puţin 10 ani, de reabilitare şi dezvoltare a reţelei de drumuri naţionale, care să prevadă alocarea a cel puţin 3% din PIB. Aceşti bani trebuie, parţial, să vină din impozite şi taxe, iar resursele de bază trebuie să fie din împrumuturi externe şi granturi pentru dezvoltare”, a opinat economistul.
Analistul economic a mai remarcat că în 2013 s-a alocat pentru drumuri 1% din PIB din resursele bugetare. În 2022 tot 1%. În 2013 banii alocaţi au mers practic toţi la întreţinerea drumurilor, iar reparaţia şi reconstrucţia celor stricate s-a făcut din granturi şi împrumuturi externe.
Potrivit expertului, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, cetăţenii vor pleca tot mai mulţi din ţară anume din cauza drumurile proaste, deoarece veniturile lor vor merge în mare parte pe întreţinerea drumurilor stricate. „Nu trebuie să permitem ca drumurile noastre să se transforme în câmpuri agricole. Drumurile sunt un element al dezvoltării statului, care sporeşte productivitatea muncii şi creşterea economică”, a conchis Veaceslav Ioniţă.
