Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Povestea de viaţă a unui cioban din satul Manta, Cahul: „De mic îmi placea să le hrănesc, să fie frumoase, să nu aibă nimeni oi ca ale mele”

Primăvara este debutul sezonului pastoral. După ce au fost sacrificaţi mieii pentru sărbătorile de Paşte, ciobanii îşi văd în continuare de muncă. Oieritul este o tradiţie veche de sute de ani, dar cu regret, pe cale de dispariţie în Republica Moldova. O poveste de viaţă şi ciobănie, urmăriţi în reportajul realizat de Vitalie Hotnogu.

În mica stână a lui Aurel Caisîn se munceşte non stop. Mulsul oilor de trei ori pe zi, pregătirea caşului, a brânzei, păscutul şi alte treburi ce încep încă de la primele ore ale dimineţii şi până seara târziu. O muncă deloc uşoară, dar fără de care, Aurel nu-şi poate imagina viaţa.

Are în jur de 170 de oi. Recunoaşte că în prezent, oieritul nu este nici pe departe o afacere. Este multă muncă, dedicaţie şi mai puţin venit. Din acest motiv, tot mai puţini se aventurează în această îndeletnicire.

În munca sa zilnică este ajutat de fiul său. Recunoaşte că nu mai este o îndeletnicire populară ca pe vremuri şi asta pentru că tinerii în ziua de azi, nu mai vor să muncească.
 
Nu-şi face griji pentru realizarea producţiei pentru că are clienţi fideli care vin şi cumpără direct de la stână. Aurel Caisân este unul dintre puţinii care mai practică această îndeletnicire. Anual, numărul ovinelor scade cu zeci de mii de capete în Republica Moldova. Anul trecut, potrivit datelor statistice, au fost 613 mii de oi, cu 66 de mii mai puţin decât în 2018.
Similare
RECOMANDĂRI