Comisia Europeană prezintă o nouă strategie pentru un spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient. Acceptarea ţărilor pregătite de aderare, printre obiective

Eliminarea controalelor la frontierele interne Schengen face parte integrantă din modul de viaţă european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în alt stat. Oamenii şi-au construit viaţa în jurul libertăţilor oferite de acest spaţiu, 3,5 milioane de persoane călătorind zilnic între statele Schengen, relatează CaleaEuropeana.ro.

Libera circulaţie a persoanelor, bunurilor şi serviciilor se află în centrul Uniunii Europene şi reprezintă un element esenţial al redresării Europei post-pandemie.

Comisia Europeană subliniază că prin această strategie urmăreşte să realizeze un bilanţ al provocărilor, stabilind astfel o cale de urmat care să conserve beneficiile spaţiului Schengen, subliniind că este necesară o acţiune comună la nivelul UE pentru ca statele membre să facă faţă provocărilor actuale.

Instituţia europeană consideră că buna funcţionare a spaţiului Schengen se bazează pe trei piloni: gestionarea eficientă a frontierelor externe ale UE, consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absenţa controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce priveşte cooperarea poliţienească, securitatea şi gestionarea migraţiei, precum şi asigurarea unei pregătiri şi a unei guvernanţe solide, inclusiv finalizarea extinderii spaţiului Schengen.

Pentru a promova încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă astăzi şi o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare şi monitorizare Schengen.

Noua strategie urmăreşte:

• Asigurarea unei gestionări eficiente a graniţelor externe ale UE, prin Corpul permanent al Poliţiştilor de Frontieră şi Gărzii de Coastă, realizarea interoperabilităţii sistemelor informatice pentru gestionarea frontierelor şi migraţiei până în 2023, o viitoare propunere de digitalizare a solicitărilor de viză şi a documentelor de călătorie.

• Consolidarea spaţiului Schengen pe plan intern, având în vedere că o strânsă cooperare între statele membre cu privire la prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa securităţii este esenţială pentru a susţine şi compensa lipsa controalelor la graniţele interne. În acest sens, Comisia Europeană a anunţat că noile iniţiative vor include: un Cod UE de cooperare poliţienească, modernizarea cadrului ”Prüm” pentru a facilita schimbul de informaţii privind ADN-ul, amprentele şi numerele de înmatriculare ale vehiculelor, extinderea utilizării informaţiilor prealabile privind pasagerii la zborurile din interiorul Schengen.

• Îmbunătăţirea pregătirii şi guvernanţei. Comisia Europeană propune revizuirea mecanismului de evaluare şi monitorizare Schengen. În egală măsură, executivul european va convoca periodic forumuri Schengen pentru a încuraja dialogul politic privind starea acestui spaţiu. În cursul acestui an, Comisia Europeană va propune revizuirea Codului Frontierelor Schengen în vederea sporirii rezilienţei spaţiului în faţa ameninţărilor, prin asigurarea unei coordonări mai strânse şi prin introducerea garanţiilor necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanţă. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan de contingenţă care va permite reactivarea aşa-numitelor ”culoare verzi”, pentru a asigura o circulaţie neîntreruptă a mărfurilor, în cazul unor viitoare crize.

• Extinderea spaţiului Schengen. Executivul european consideră că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de acceptarea acelor ţări membre UE care nu fac încă parte din acest spaţiu, argumentând că este o aşteptare legitimă şi o obligaţie legală pentru acele ţări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

Acum 36 de ani, 5 state membre UE au decis să înlăture controlul la graniţele dintre ele. Astăzi, spaţiul Schengen reprezintă casa a peste 420 de milioane de cetăţeni din 26 de state europene, 22 din Uniunea Europeană şi  patru non-UE: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.

Ţările care nu fac încă parte din spaţiul Schengen sunt Bulgaria, Cipru, Croaţia, Irlanda şi România.

Parlamentul Uniunii Europene a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziţie reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce priveşte Comisia Europeană, cât şi legislativul european. Cea mai recentă mărturie în acest sens o reprezintă poziţia preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli, reiterată cu prilejul vizitei premierului Florin Cîţu la Bruxelles. 

De altfel, în urma acestei întrevederi, prim-ministrul României şi-a exprimat speranţa că România va adera la spaţiul Schengen în acest an.