Europa Azi: Parchetul european, operaţional de la 1 iunie
Comisia Europeană a confirmat oficial că Parchetul European, condus de românca Laura Codruţa Kövesi, îşi va începe activitatea pe întâi iunie. Noua instanţă supranaţională va investiga şi urmări penal infracţiunile care aduc prejudicii bugetului european. Este vorba de fraude în materie de TVA, cheltuieli şi venituri, de spălare de bani şi de cazuri de corupţie activă şi pasivă, dar şi de deturnarea fondurilor care afectează interesele financiare ale blocului comunitar. Parchetul va fi condus de procurorul-şef european, iar în componenţa instituţiei mai intră câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant şi procurorii europeni delegaţi în statele membre. Primul organism independent al UE pentru protejarea fondurilor comunitare va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale Uniunii, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol. Parchetul European ar urma să investigheze aproximativ trei mii de cazuri pe an.
Noi acţiuni de susţinere a sectoarelor culturale şi creative din Europa şi din afara ei au fost lansate de executivul UE, prin adoptarea planului de lucru pentru primul an al programului Europa creativă 2021-2027. În cadrul acestuia, profesioniştii şi artiştii din toate sectoarele culturale vor avea la dispoziţie un buget fără precedent de aproximativ 300 de milioane de euro. Sprijinul financiar este oferit pentru colaborări la nivel interdisciplinar şi transfrontalier, pentru a găsi mai multe oportunităţi şi a ajunge la noi categorii de public. Bugetul total al programului constituie 2,4 miliarde de euro, în creştere cu 63% faţă de bugetul precedent. Printre activităţile susţinute se numără traducerea operelor literare şi dezvoltarea parteneriatelor în domeniul editorial, premiile UE pentru literatură, muzică şi arhitectură, iniţiativele "Capitalele europene ale culturii" şi "Marca patrimoniului european".
NOI ORIENTĂRI PENTRU COMBATEREA DEZINFORMĂRII
Executivul european a publicat orientările cu privire la consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume. Orientările presupun angajamente mai ferme din partea semnatarilor Codului de bune practici şi prevăd o participare mai largă la elaborarea codului, care trebuie să fie solid, stabil şi flexibil pentru a sprijini lupta împotriva dezinformării. Semnatarii ar trebui să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre şi în toate limbile UE şi să le ofere utilizatorilor instrumente şi proceduri accesibile pentru a semnala informaţiile false. De asemenea, platformele şi actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să colaboreze mai eficient pentru a priva de fonduri dezinformarea. Un instrument potrivit ar putea fi schimbul de informaţii privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de informaţii false. Comisarul UE pentru piaţa internă, Thierry Breton, a subliniat că dezinformarea nu poate rămâne o sursă de venit şi a cerut angajamente mai ferme din partea platformelor online, a întregului ecosistem publicitar şi a reţelelor de verificatori de fapte.
